Singurul lucru de care ma tem mai mult decat de tiranie este santajul emotional. Cum sa poti sa ai impresia ca ai decis tu ceva, cand, de fapt, ti s-a impus sa-l faci? Si daca ti s-a impus, cum a putea sa il faci de drag, de dor sau din orice alte motive numai ale tale? Lasand deoparte felul in care se simte cel santajat in modul asta, cum se simt oare oamenii care apeleaza la el in momentele in care ajungi sa faci asa cum au vrut ei? Se simt fericiti? Probabil ca nu, dar e mai simplu sa negi o realitate destul de evidenta, sa incerci sa intelegi motivele care au determinat-o si sa lasi timpul sa isi spuna cuvantul… Desi inteleg de ce mi se intampla, stiu sigur ca eu n-as putea sa fiu fericita cu lucruri false si fortate.
Replica zilei: Acum ai un loc in care sa te ascunzi fara nici o problema… Si daca te vei gandi la noi, o sa vii. Daca nu, vei sta linistita sa te ascunzi mai departe aici fara sa te deranjeze nimeni. Damn it!
2 comentarii
Comments RSS TrackBack Identifier URI
UNCONVENTIONAL BED 
Misha, nici macar eu n-am inteles nimic din acest post. Solicitam detalii autorului! 🙂 Nu te sfii sa ne spui tot ce ti se intampla, suntem cu totii interesati 🙂
te saruta adelutza!
Deci… se iau una bucata mama si una bucata tata, localizati de-obicei in galati. se ia in calcul o vizita facuta mie ieri. la finalul zilei am primit „replica” aia a zilei… Asa ca, Misha mama, mai alege tu daca vrei si poti sa nu te duci la ei in vizita ca nu ai chef, ca esti suparata pe ei, ca nu vrei sa te certi sau orice alt motiv mai aveam eu sa nu vreau sa ma duc. E vorba din nou de o constangere, doar ca acum nu mai e la modul „daca vrei bani, vii…”, e la modul „ti-am luat loc sa te ascunzi si poti sa tsai linistita aici…dar daca totusi iti mai amintesti din cand in cand de parintii tai o sa ne vizitezi…daca nu, poti sa stai linistita sa te ascunzi aici”.