Face lift, second edition

Pe langa lipsa din ce in ce mai grava de inspiratie, am descoperit azi ca pana si tehnologia ma depaseste… WordPressul s-a schimbat! Sunt de-a dreptul uluita… cea mai urata „casuta” de bloguri este inca urata… dar are niste functii in plus. Macar e un progres… Abia astept sa vad „what does this botton do?” data viitoare cand o sa simt puuutina inspiratie care oricum o sa treaca inainte sa mai apuc sa scriu ceva. 🙂

PS: Se putea totusi face un face lift? Ca la masini… scoti prima varianta, e ok, lumea o cumpara, dar mai trebuie sa scoti ceva! Ce poti sa faci? Pastrezi motorul, pastrezi caroserie, dar invariabil ii ridici farurile pana pe capota si ii mai adaugi doua leduri rosii si ai modelulo nou-nout cu face lift. I want some wordpress face lift!!! Fie macar ca la „noua” octavia, sa scrie taraneste pe orice wordpress!

Anunțuri

Sa am si eu capsula mea…

Summer holiday!! Doar ca sunt prea obosita si prea prinsa cu diverse treburi ca sa ma pot bucura efectiv.. Da, e minunat ca nu trebuie sa ma trezesc devreme, e minunat ca daca azi nu vreau sa ies din casa nu ma obliga nimeni s-o fac… Dar, in acelasi timp, e totul atat de altfel vara asta. Nici vorba de timp pentru citit ceva, orice, nici vorba de timp pentru seriale cheap care ma relaxau si imi puneau putin neuronii on hold.. Vara asta e pentru stres si tot felul de pregatiri: e vara cu examene, e vara cu alergatura, e vara cu pregatiri, e vara cu incercari de dans…

Si ma gandesc ca mi-ar placea sa am o capsula … un fel de glob din plastic in care sa locuiesc. Undeva nici prea cald, nici prea rece, pe langa o apa (preferabil nu siret sau dunare zilele astea ;)) ) si sa stau… sa stau…sa stau! De ce toate lucrurile durabile sa obtin greu? Pentru ca daca le obtii greu ai si o satisfactie? Neah.. Pot sa prefer varianta nice and easy? Sa am un strumf care sa imi indeplineaca dorintele, asta mi s-ar parea o super-idee! 😀

Asa ca am cam deschis lista de wedding gifts! (idei idioate din reviste pentru mirese…”fa-ti din timp lista de cadouri si trimite-o prietenilor”.. na, eu vreau un strumf pe post de sclav 😀 )

Dor

Nu stiu de ce, de luni de zile n-am mai scris nimic… Poate pentru ca scriu de-obicei atunci cand sunt trista sau iritata si inceputul de an m-a prins totusi in zile destul de bune… Poate pentru ca, dupa ce s-au dus zilele calme si a reinceput furtuna nu mai aveam exercitiul sau poate pentru ca , pur si simplu, am cu cine sa impartasesc totul.

Dar imi e dor de scris…

A proposal, for a life time

Date: A very very cold night of January (20th)

Location: Bucharest, Mitropolie

Characters: Myself and „Love Suprem”

Witnesses: niste microbi degerati de frig, o tanti cu catzelu’

Action:

The answer: I definitely DO… 

And they lived together happily ever after…

Somehow back…

La an nou, ganduri noi.. Vartej de temeri si insecuritate, dublate de momente de plutire in vis de dragoste. Dezastru national la orizont pe care ar trebui sa il intampin „cu demnitate”, ca sa citez din ilustri politiceni. Ma intreb daca e demn pentru mine ca om, in secolul 21, in tara membra UE si NATO, sa nu fiu in stare sa imi pot determina alegerile materiale pentru viitorul meu si al celor la care tin. Ma intreb daca, dincolo de o poveste uriasa de dragoste, viata se poate aseza frumos si  „100% fericita”. Tresar speriata ca imi permit macar sa gandesc in modul asta si imi impun sa nu intrevad nimic prea scary in viitor. Imi dau voie sa visez la casa mea, la familia mea, la copiii mei si la toate lucrurile pe care mi le doresc. Pana la big news si great stories, am sa ma tin strans de colacul meu de salvare si-am sa sper.

P.S.: Am avut cele mai frumoase Sarbatori ever… Si nu, nu sunt genul ala de se bucura ca vine Craciunul! From this Christmas, I have a memory for all life long!

Romania, „the land of … NO choice”

In ultimele saptamani am fost prinsa ideatic, desigur, in toata povestea asta electorala de care, recunosc, m-am scarbit pana peste cap. Dincolo de simpatii si antipatii personale, am incercat sa inteleg tara in care traiesc si sa inteleg cum functioneaza mentalul colectiv. Ma declar invinsa!

Tot in ultimele zile, mi-am dat seama ca poate ar fi mai bine sa plecam din Romania, noi, cu totii si sa-i lasam pe politicieni sa isi vada linistiti de treburi intr-o tara numai a lor. O tara in care Basescu sa isi poata etala mitocaniile fara sa ma ingretoseze, o tara in care femei manelare cu aere de intelectuale sa nu mai strige „jos comunistii” ca niste idioate. Ca Base e preferatul manelistilor obositi din tara asta, ca e intruchiparea mitocaniei autohtone o stiam de ceva timp… Ma uimesc cei care mai pun botul dupa 5 ani la promisiunile electorale, ale oricui ar fi: nu poti sa fii presendinte in functie si dupa 5 ani sa vii sa acuzi ca nu ai putut sa faci nimic, sau sa te lauzi ca ai lasat Romania mai mare prin meritul tau propriu si oamenii sa te creada si sa se isterizeze intr-o masura atat de mare. Nu poti, de asemenea, sa crezi ca daca vine Geoana o sa se termina cu liberatea (morans!!!) si nici ca o sa curga laptele si mierea prin Romanica. Dar macar vorbeam de putina decenta si civilizatie… Cum sa ne ridicam noi, ca popor, daca ne alegem conducatori niste grobieni? Daca in 5 ani o sa mai traim, sunt curioasa daca o sa mai traim in Romania, daca va mai exista ceva din tara asta sau se va numi „Base-land_and_company”, un fel de asociatie privata in care daca macar gandesti altfel decat ai lor esti invitat sa te muti pe malul celalalt al Dunarii.

In seara asta, in Romania nostra, am sa ma duc sa infulec niste mici (eventual), am sa imi pun mainile in jurul burtii satisfacuta si o sa ragai gratios. Eventual, poate ma scarm si-n nas. Si poate ma duc maine cu o sticla de bere la munca pe care, dupa ce o golesc, o sa o arunc in copii. Sau, daca mai da naiba sa imi spuna vreun prichindel de 3-4 ani „imi bag p**a in gura ta” promit sa il pocnesc… Si o sa jur ca nu i-am dat cu pumnul, ca o sa ii dau cu palma! 😀

Ragaiala placuta in Romania, „the land of NO choice”, in urmatorii 5 ani!

Love story, love trip…

M-am intors din concediu cu muuuulta energie si voie buna. Iar azi a fost prima zi de luni dimineata cand m-am dus zambind la munca si nu m-am intors acasa obosita rau, rau, rau…

Cum au fost zilele astea fata de ce asteptam? Sincer, chiar mai frumoase si mai linistite decat mi-am imaginat… Si mai bine las pozele sa vorbeasca in locul meu azi:

P6160101*Valea Oltului

P6160097* The very happy couple

P6160099* The fantastic driver

P6170122* Paltinis: lapovita, vant, friiig…. Misha tremura (nu rezista!)!!!

P6170126* Nu am cuvinte sa descriu exact ce inseamna poza asta pentru mine… Am sa ma rezum la atat: frumosi, fericiti, foarte indragostiti!

 

Si daca ma gandesc ca tripul asta a fost un fel de repetitie pentru un viitor honey-moon… Nu, mai bine nu ma gandesc la asta, ca deja pare totul de vis si e anti-eu sa vad chiar asa lucrurile! Mai bine astept… 😀